Citiți volumul I Educaţia pentru cetăţenie democratică şi educaţia pentru drepturile omului (ECD/EDO) se concentrează pe ceea ce elevii ar trebui să fie capabili să facă mai degrabă decât pe ceea ce profesorii ar trebui să îi înveţe. Cele trei principii de bază care stau la baza acestei abordări centrate pe elev şi pe rezultat poate fi cel mai bine ilustrată printr-un exemplu.
- Libertatea de opinie şi exprimare este o condiţie de bază a participării democratice şi este un drept civil şi politic fundamental. În cadrul ECD/EDO, elevii cunosc, înţeleg şi apreciază dreptul la opinie şi exprimare liberă şi cunosc modul în care este protejat de constituţia lor naţională. Aceasta este dimensiunea cognitivă a învăţării (cunoştinţe, concepte şi înţelegere).
- Elevii învaţă cum să folosească acest drept fundamental al omului. Mai exact, deoarece utilizarea activă a acestui drept este esenţială pentru participarea într-o comunitate democratică, elevii sunt încurajaţi să reflecteze asupra punctului lor de vedere şi să fie capabili să exprime acest lucru printr-o varietate de moduri, inclusiv prin abilitatea de a formula public un argument (dimensiunea bazată pe abilităţi a învăţării).
- Pentru a-şi exercita libertatea de exprimare, elevii au nevoie de curaj pentru a-şi exprima punctele de vedere chiar şi atunci când se află în situaţii în care se confruntă cu o majoritate care li se opune. Ei ascultă opiniile celorlalţi într-un spirit de toleranţă şi respect personal. Învăţând să limităm dezacordul şi controversa cu privire la probleme şi să nu personalizăm diferenţele de opinie, conflictele pot fi rezolvate prin metode non-violente (dimensiunea bazată pe atitudini şi valori a înţelegerii).
Ceea ce arată acest exemplu poate fi generalizat, nu doar cu privire la ceea ce elevii ar fi capabili să facă în exercitarea oricărui alt drept al omului, dar şi cu privire la învăţare şi educaţie în general. Pentru a fi relevantă şi pentru a se adăuga la competenţele unei persoane, învăţarea trebuie să se desfăşoare în aceste trei dimensiuni care se sprijină reciproc – cunoştinţe, concepte şi înţelegere; abilităţi; atitudini şi valori. Timp de mai multe decenii, educatorii şi profesorii au agreat acest concept al învăţării.
Dacă acesta este modul în care elevii învaţă, ce trebuie profesorii de ECD/EDO să facă pentru a oferi oportunităţi adecvate de învăţare? Pe scurt, răspunsul este după cum urmează.
În cadrul ECD/EDO, obiectivul este acela de a sprijini elevii să devină tineri cetăţeni care:
- cunosc drepturile omului şi au înţeles condiţiile de care depind (învăţarea „despre” democraţie şi drepturile omului;
- au experienţa şcolii ca pe o micro-societate care respectă libertăţile şi egalitatea elevilor săi şi au fost pregătiţi pentru exercitarea drepturilor lor şi pentru respectarea drepturilor celorlalţi (învăţarea „prin” democraţie şi drepturile omului);
- sunt astfel capabili şi încrezători să îşi exercite drepturile, cu un simţ de responsabilitate matur faţă de ceilalţi şi faţă de comunitatea lor (învăţarea „pentru” democraţie şi drepturile omului).
1.1 Dimensiunea cognitivă a ECD/EDO: învăţarea „despre” democraţie şi drepturile omului
În învăţământul secundar, ECD/EDO presupune ca elevii să studieze documente cheie, precum DUDO şi Convenţia. Pentru a rezuma exemplul de mai sus, ei trebuie să ştie că fiecare persoană se bucură de dreptul de gândire şi de exprimare liberă şi de accesul gratuit la informaţii prin intermediul mediilor necenzurate, cu excepţii posibile doar în mod întemeiat şi în circumstanţe limitate (Articolul 10 din Convenţie). Constituţia statului şi mediul legal ar trebui să reflecte şi să protejeze aceste standarde ale drepturilor ale omului şi să poată fi studiate de către elevi din această perspectivă. Făcând acest lucru, elevii pot înţelege cât de important şi chiar indispensabil este acest drept pentru ca democraţia să trăiască.
De asemenea, este necesar ca elevii să înţeleagă Articolul 14 al Convenţiei care abordează principiul esenţial al egalităţii şi al non-discriminării: femei şi bărbaţi, bogaţi şi săraci, tineri şi bătrâni, autohtoni şi imigranţi – toţi deţinem în mod egal aceste drepturi. Bucuria exercitării acestor drepturi este un proces care evoluează şi este una dintre priorităţile sistemelor democratice de guvernare bazate pe drepturile omului.
În cele din urmă, elevii trebuie să înţeleagă de ce libertăţile au nevoie de un cadru de legi şi de ce poartă responsabilităţi (DUDO, Articolul 29). Libertatea de exprimare permite cetăţenilor să-şi promoveze interesele într-o societate pluralistă şi, într-un astfel de cadru competitiv, vor exista câştigători şi învinşi. Constituţia, regulile şi legile trebuie să asigure un cadru care limitează libertăţile celor puternici şi le protejează pe cele ale celor slabi – fără a legaliza diferenţe. Cu toate acestea, regulile nu pot aborda fiecare problemă, astfel că membrii unei comunităţi trebuie să aibă o atitudine de responsabilitate unul faţă de celălalt.
Drepturile omului constituie un cadru legal, dar şi unul normativ. Acest lucru presupune ca elevii să recunoască în ce măsură principiile privind drepturile omului sunt realizate în cadrul comunităţii lor şcolare, precum şi în societate, în ansamblu.
Convenţia Europeană a Drepturilor Omului (4.11.1950)
Articolul 10
Libertatea de exprimare
(1) Orice persoană are dreptul la libertate de exprimare. Acest drept include libertatea de opinie şi libertatea de a primi sau a comunica informaţii ori idei fără amestecul autorităţilor publice şi fără a ţine seama de frontiere. Prezentul articol nu împiedică Statele să supună societăţile de radiodifuziune, cinematografie sau televiziune unui regim de autorizare.
(2) Exercitarea acestor libertăţi ce comportă îndatoriri şi responsabilităţi poate fi supusă unor formalităţi, condiţii, restrângeri sau sancţiuni prevăzute de lege care, într-o societate democratică, constituie măsuri necesare pentru securitatea naţională, integritatea teritorială sau siguranţa publică, apărarea ordinii şi prevenirea infracţiunilor, protecţia sănătăţii, a moralei, a reputaţiei sau a drepturilor altora, pentru a împiedica divulgarea informaţiilor confidenţiale sau pentru a garanta autoritatea şi imparţialitatea puterii judecătoreşti.
Articolul 14
Interzicerea discriminării
Exercitarea drepturilor şi libertăţilor recunoscute de prezenta Convenţie trebuie să fie asigurată fără nicio deosebire bazată, în special, pe sex, rasă, culoare, limbă, religie, opinii politice sau orice alte opinii, origine naţională sau socială, apartenenţă la o minoritate naţională, avere, naştere sau orice altă situaţie.
Declaraţia Universală a Drepturilor Omului (10.12.1948)
Articolul 29
- Orice persoană are îndatoriri faţă de colectivitate, deoarece numai în cadrul acesteia este posibilă dezvoltarea liberă şi deplină a personalităţii sale.
- În exercitarea drepturilor şi libertăţilor sale, fiecare om nu este supus decât numai îngrădirilor stabilite prin lege, exclusiv în scopul de a asigura cuvenita recunoaştere şi respectare a drepturilor şi libertăţilor altora şi ca să fie satisfăcute justele cerinţe ale moralei, ordinii publice şi bunăstării generale într-o societate democratică.
Pe scurt, aceste trei articole subliniază tensiunea dintre libertăţile individuale şi nevoia de a echilibra drepturile individului printr-un cadru care deopotrivă limitează şi protejează aceste libertăţi.
Elevii care pot explica acest lucru au învăţat multe „despre” democraţie şi drepturile omului; aceasta este dimensiunea cognitivă a ECD/EDO.
1.2 Dimensiunea participativă a ECD/EDO: învăţare „pentru” democraţie şi drepturile omului
Pentru a putea lua parte la o societate democratică, elevii ar trebui să înveţe cum să-şi exercite drepturile şi libertăţile – de exemplu, dreptul de acces liber la informaţii şi dreptul de gândire, opinie şi exprimare liberă. Ar trebui, de asemenea, să aibă o experienţă activă în interacţionarea cu ceilalţi – precum promovarea intereselor lor, negocierea compromisului sau agrearea modului de a defini „bunăstarea generală” (DUDO, Articolul 29). Ei ar trebui să poată să acţioneze într-un cadru de reguli şi să accepte limitele care li se pot impune. Ar trebui să aibă dezvoltată o atitudine de responsabilitate pentru bunăstarea celorlalţi şi pentru comunitate, în ansamblul ei.
Pe scurt, elevii nu trebuie doar să înţeleagă implicaţiile şi legăturile dintre cele trei articole referitoare la drepturile omului, de mai sus, ci şi să aprecieze valorile fundamentale ale acestora şi să acţioneze în consecinţă. Procedând astfel, prin intermediul proceselor democratice de luare a deciziilor care nu au ca rezultat violarea drepturilor omului, elevii trebuie să poată să îşi echilibreze interesele cu cele ale celorlalţi şi ale comunităţii în ansamblul ei.
Elevii care au fost pregătiţi în acest mod au învăţat cum să participe într-o democraţie. Aceasta este dimensiunea bazată pe acţiune a ECD/EDO – învăţarea „pentru” democraţie şi drepturile omului, adică cu scopul de a promova şi proteja democraţia, principiul statului de drept şi drepturile omului.
1.3 Dimensiunea culturală a ECD/EDO: învăţarea „prin” democraţie şi drepturile omului
Cunoştinţele şi abilităţile permit unei persoane să participe într-o democraţie în termeni tehnici, dar nu transformă acea persoană într-un democrat. În mâinile rasiştilor, de exemplu, această expertiză ar putea fi folosită în mod abuziv ca o armă pentru a ataca o comunitate democratică bazată pe drepturile omului. Într-un sens foarte literal, cunoştinţele şi abilităţile care nu sunt susţinute de valorile drepturilor omului sunt lipsite de valoare pentru democraţie.
ECD/EDO include astfel o dimensiune culturală. Cultura predării şi a învăţării trebuie să poarte mesajul ECD/EDO.
Cât timp elevii dobândesc cunoştinţe prin instruire (ascultând o prezentare, citind) şi competenţe prin exersare (demonstraţie, practică şi coaching), ei dezvoltă valori şi atitudini prin experienţă.
De exemplu, tinerii îşi construiesc stima de sine prin încurajare din partea părinţilor şi a profesorilor. Doar elevii care au trăit şi s-au bucurat de un tratament respectuos din partea profesorilor se pot comporta întocmai faţă de semenii lor. Valorile drepturilor omului sunt dobândite printr-un proces de socializare în şcoală – predare „prin” sau în spiritul democraţiei şi al drepturilor omului.
Valorile drepturilor omului au fost definite de Organizaţia Naţiunilor Unite, de Consiliul Europei şi de alte organizaţii şi includ principiile egalităţii şi ale non-discriminării; participare şi incluziune; asumarea responsabilităţii.
În timp ce predarea „despre” democraţie şi drepturile omului poate fi atribuită unor discipline speciale (precum studiile sociale, istoria, educaţia civică), dimensiunea culturală a ECD/EDO, predarea „prin” democraţie şi drepturile omului, este o provocare pentru întreaga şcoală – drepturile omului şi democraţia formează ghidul pedagogic al comunităţii şcolare şi lentila prin care toate elementele guvernanţei şcolare sunt judecate.
